Nici nu va dau variante. Nu, nu e un vulcan, e un politician. Si nu, nu face parte din Guvern. 
Stiti cine se pregateste sa erupa in toamna?
Sep 2010 01
Barbati, femei, cetati
Aug 2010 29
Poate vi s-a intamplat si voua (femeilor) sa treceti pe langa un barbat care pur si simplu sa nu va faca sa intoarceti capul dupa el. (Da, si femeile fac asta, dar nu recunosc.) Si totusi, daca ati avut ocazia sa il descoperiti pe acel barbat, v-ati dat seama ca dincolo de camuflajul primelor aparente zace o comoara. Cam asa este si cu Cetatea Libida.
Cetatea Libida este acum o mare de ruine, ruine inca nescoase la lumina. Cetatea Libida a fost o adevarata metropola a antichitatii, insa. Se intinde pe 24 de hectare, are 14 turnuri de aparare si a avut undeva intre 5.000 si 10.000 de locuitori.
E greu sa-ti dai seama cand ajungi in satul dobrogean Slava Rusa ca sub hectarele de teren agricol ar exista o asemenea comoara. Slava Rusa este un sat ca oricare altul, nici prea bogat, nici prea sarac, si nu – n-ai intoarce capul in urma dupa el. Noroc ca exista, totusi, un indicator catre cetate.
Read more »
Politica de tip zoo
Aug 2010 18
… cand ma uit la Discovery am senzatia ca animalele acelea imi sunt atat de cunoscute! Numai ca cele pe care le stiu eu si au un comportament asemanator au nume pompoase si functii importante. Si fac politica. Ritualurile maimutoilor, spiritul de turma, atitudinea liderului in unele grupuri de animale – toate sunt asemanatoare cu cele ale unor politicieni. Politica de tip zoo, asta se practica la noi. Ce evolutie…?!
38
Aug 2010 17
As vrea sa-mi ghicesti in talpa.
- In talpa? Vrei sa zici in palma.
- Nu, in talpa.
- Ce numar porti la pantofi?
- 38.
- 38. E un numar care ma inspira. Lasa-ma sa ma uit mai bine.
- Imi place cand inchizi tu ochii si te concentrezi.
- Pot sa-ti spun ca femeie mai draguta decat tine nu exista,
si ca vei scrie o carte…
Cenzura in PSD. Ce urmeaza?
Aug 2010 16
Mircea Geoana are interzis sa vorbeasca. Sa-si exprime opiniile. Asta este o sanctiune care nici macar nu exista in Statutul PSD. Si-mi aduce aminte de ce se intampla si in PD-L, unde Cristian Preda a fost “amenintat” de multe ori ca ar trebui sa-si mai tina opiniile in frau sau numai pentru partid.
Desigur ca Mircea Geoana poate incalca oricand interdictia. E greu sa nu ai o pozitie publica vizavi de ce se intampla din punct de vedere politic, mai ales cand esti seful Senatului. Insa tabara PSD pare mult mai inversunata decat cea din PD-L. “Daca va face in continuare declaratii publice vizavi de pozitiile PSD, va pleca din partid”, a spus Ponta, micul dictator, iata.
Interesant e ca asupra cenzurarii lui Geoana s-au pus de acord Dragnea si Ponta, care nu-s tocmai prieteni.
Sa fie un trend in partide? Ce-i cu cenzura asta? Si, mai ales, cine influenteaza luarea unor asemenea decizii. Sunt oameni in PSD care au vorbit mai mult si mai rau de partid decat Geoana. Dar asta era pe vremea lui Geoana, cand deciziile se luau influentate si de moguli…
Hai, ca vine toamna. Si se va adopta noul statut PSD la Congres. Poate ca Geoana se va razbuna, caci vitejia lui Ponta pe multi i-a enervat. Se anunta o toamna interesanta.
La apus
Aug 2010 14
…am pus mana pe camera. Fiindca am privit prea mult, dar parca niciodata nu-i destul.
20 de lucruri pe care pur si simplu le iubesc
Aug 2010 13
Marea, ciocolata neagra, florile – de orice fel!, primii fulgi de nea, stiloul, fotografiile de cand eram mica, cafeaua cu putina scortisoara, lapte si multa frisca, sa ma tavalesc prin lucerna si fan, cartile copilariei si adolescentei care au parfum special, al florilor care stateau la presat in ele, casele bunicilor dar si casa mea de-acum, gutuiul care-mi tinea umbra vara, pe veranda, senzatia ca prind aripi, sa rad – iubesc sa rad, cu prietenii, sa merg desculta prin iarba, sa stau ore in sir rasfoind albume de arta sau fotografie, iubesc senzatia ca am timp, iubesc neprevazutul, oamenii care imi schimba viata fara ca ei macar sa stie, printr-o simpla replica, iubesc momentul cand stiu ca am facut o fotografie buna si uneori iubesc chiar si momentele grele, dupa ce ele au trecut.
El m-a intrebat ce iubesc.
Detalii
Aug 2010 11
Copilul al carui deget mare nu mai incape in sandalele de anul trecut. Celelalte stau inghesuite in spatiul prea mic. Degetul mare ii atarna in afara sandalei, parca e un paria.
Sacosa cu merinde trimisa dintr-un sat de munte, cu masina care pleaca doar de cateva ori pe zi, spre Bucuresti.
Sacosa Kaufland cu puicute si porumbei, sufocati toti de caldura, plimbata pe canicula intre cateva sate.
Se intampla prin Romania.
Aurul din Apuseni – se va alege praful?
Aug 2010 04
Povestea exploatarii aurului din Apuseni are o istorie de 2000 de ani, inceputa odata cu primele galerii sapate de incredibilii ingineri romani. In anul 131 romanii cu siguranta sapau in Apuseni. Povestea se termina undeva dupa 1989, din cauza lipsei de curaj si de initiativa a guvernarilor sau poate dimpotriva – din cauza intereselor foarte mari.
Undeva dupa Revolutie, compania miniera de la Deva avea in jur de 40.000 de angajati. Acum ea numara mai putin de 200. Ei au grija de inchiderea, conservarea si supravegherea fostelor exploatari. Atat.
Vorbim, asadar, de zeci de mii de oameni care au ramas someri sau care au fost nevoiti sa se indrepte spre alta meserie acolo, in Apuseni. Oare incotro au apucat-o?
Decaderea mineritului a condamnat la saracie mii de oameni si o zona care acopera parti importante din judetele Hunedoara, Alba, Bihor si Arad. Apusenii sunt frumosi, dar tristi si nu-s vorbe goale, am vazut cu ochii mei #prinRomania. Nici vorba de prosperitate pe acolo.
Despre paguba nu poate fi vorba, fiindca zacamantul din perimetrul aurifer al Muntilor Apuseni este intre primele trei din Europa. Nici cei 2000 de ani de exploatare nu au reusit sa il epuizeze. Si aici tineti cont ca Imperiul Roman si-a dublat grosimea monedelor cu aurul adus din Dacia.
Astazi, RMCG incearca sa continue extractia de minereu, subiectul e sensibil iar cele doua tabere – pro si contra exploatare, fac lobby pana la Parlamentul European. Deocamdata, insa, singurul efect vizibil este renovarea a catorva case si existenta unui muzeu. Proiectul canadienilor este disponibil aici.
Am aflat ca inainte de nationalizare multi localnici au fost proprietari de mine sau concesionari de terenuri de pe care exploatau aurul purtat de apele din zona. Acum mai exista decat un singur om in toata tara – Ioan Catalina – care are autorizatie sa caute aur in albia raului.
Si Bobby se intreaba, la fel ca si mine, daca ar trebui sa continue exploatarea miniera la Rosia Montana. Se va alege oare praful de aurul din Apuseni?
